- irídiu
- s. n. [-diu pron. -dìu], art. irídiul; simb. Ir
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
iridiu — IRÍDIU s.n. Element chimic, metal greu, alb argintiu, foarte dur, puţin ductil, cu temperatura de topire foarte înaltă, întrebuinţat la confecţionarea unor instrumente fizice şi chirurgicale, a vârfurilor de peniţă pentru stilouri sau, sub forma… … Dicționar Român
osmiridiu — OSMIRÍDIU s.n. Aliaj de osmiu şi iridiu, caracterizat prin duritate mare, folosit la confecţionarea vârfului peniţelor de stilou, axelor pentru mecanismele de ceasornic etc. – Din fr. osmiridium. Trimis de oprocopiuc, 15.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
iridium — IRÍDIUM s.n. v. iridiu. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IRÍDIUM s.n. v. iridiu. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român